SERVICII OFERITE
În conformitate cu prevederile Legii 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, Biroul executorului judecătoresc Șerbănescu Valeriu vă stă la dispoziție cu următoarele servicii:
Executarea silită a dispozițiilor din titlurile executorii, potrivit Codului de Procedură Civilă se realizează prin două modalități:
Urmărirea silită asupra bunurilor debitorului este reprezentată de acel tip de executare silită prin care creditorul, ce are de realizat o creanță bănească, urmărește să realizeze această creanță prin valorificarea bunurilor mobile și imobile ale debitorului sau prin poprirea sumelor de bani pe care acesta le deține la terțe persoane.
Acest tip de executare silită poate fi efectuată în următoarele modalități:
Pentru realizarea creanțelor sale, creditorul va putea urmări bunurile mobile ale debitorului, aflate la acesta sau la alte persoane. Creditorul poate indica bunurile mobile asupra cărora ar voi să se facă executarea. Dacă executorul judecătoresc apreciază că prin valorificarea acestor bunuri nu se asigură realizarea drepturilor creditorului, el va urmări și alte bunuri.
Executare silită imobiliară, formă a executării silite indirecte ce are ca obiect bunuri imobile inclusiv dreptul de uzufruct sau dreptul de superficie asupra unui imobil, care aparţin debitorului şi prin care se tinde la satisfacerea creanţelor creditorului prin valorificarea acestor bunuri.
Imobilele urmărite silit se valorifică prin vânzare la licitaţie publică, vânzare directă şi prin alte modalităţi admise de lege, inclusiv prin încuviinţarea de către executorul judecătoresc, cu acordul creditorului, ca debitorul să procedeze el însuşi la valorificarea bunurilor.
Poprirea este acea modalitate de executare silită ce constă în indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condițiile prevederilor legale, executarea silită prin poprire se poate efectua si pentru bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său.
Acest tip de executare silită indirectă se efectuează de executorul judecătoresc în vederea urmăririi bunurilor debitorului reprezentate de fructele neculese și de recoltele ce acesta urmează să le obțină. Fructele neculese și recoltele prinse de rădăcini aparținând debitorului nu se pot urmări decât pe bază de titluri executorii, ele pot fi însă sechestrate oricând, dar urmărirea silită nu se va putea face decât în cele 6 săptămâni dinaintea coacerii lor.
Tot prin această metodă de executare silită se pot urmări și toate veniturile prezente și viitoare ale imobilelor ce sunt proprietatea debitorului sau asupra cărora el are un drept de uzufruct.
De asemenea, se pot urmări și veniturile debitorului arendaș sau chiriaș provenite din exploatarea imobilelor arendate sau închiriate.
Există și excepții prevazute de lege cu privire la bunurile ce pot fi urmărite, sumele ce pot fi urmărite sau limitele urmăririi veniturilor bănești, astfel încât am facut o scurtă prezentare a acestora pentru a veni în sprijinul oricărei persoane interesate.
– Nu sunt supuse executării silite prin poprire:
– Limitele urmăririi veniturilor bănești
Salariile și alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite:
Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.
Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensația acordată salariaților în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziții legale, precum și sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel și urmărirea acestor drepturi se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.
Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru niciun fel de datorii.
– Bunurile neurmăribile, ce nu pot fi supuse urmăririi silite sunt:
– Bunurile destinate exercitării ocupației sau profesiei debitorului
Bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercițiului unei profesii autorizate nu pot fi urmărite decât de către creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu exercitarea profesiei respective. Dacă bunurile nu sunt afectate unui patrimoniu profesional individual, însă servesc la exercitarea ocupației sau profesiei debitorului persoană fizică, pot fi supuse urmăririi silite numai dacă nu există alte bunuri urmăribile și numai pentru obligații de întreținere sau alte creanțe privilegiate asupra mobilelor.
Dacă debitorul se ocupă cu agricultura, nu vor fi urmărite, în măsura necesară continuării lucrărilor în agricultură, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele pentru aceste animale și semințele pentru cultura pământului, în afară de cazul în care asupra acestor bunuri există un drept real de garanție sau un privilegiu pentru garantarea creanței.
Executare silită directă este acea modalitate de urmărire silita care se distinge prin aceea că tinde la obţinerea realizării întocmai a prestaţiei ce formează obiectul obligaţiei debitorului.
În cazul în care obligația debitorului prevăzută în titlul executoriu constă în lăsarea posesiei unui bun, în predarea unui bun sau a folosinței acestuia ori în evacuarea debitorului dintr-o locuință sau dintr-o altă incintă, în desființarea unei construcții, plantații sau a altei lucrări ori în îndeplinirea oricărei alte activități stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului, iar debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, creditorul poate solicita executarea silită, putând, în raport cu împrejurările cauzei și natura obligației ce se execută, să sesizeze instanța de executare, în vederea aplicării unei penalități.
Atribuirea prin hotărâre judecătorească a unui imobil sau obligația de a-l preda, a-l lăsa în posesie ori în folosință, după caz, cuprinde și obligația de evacuare a imobilului, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
Legea reglementează trei forme distincte ale executării silite directe:
Predarea silită a bunurilor mobile este o formă a executării silite directe la care se recurge atunci când prin titlul executoriu debitorul este obligat să predea creditorului un lucru mobil anume determinat. Această procedură presupune emiterea unei somaţii de către executorul judecătoresc prin care debitorul este invitat să predea bunul în natură, în termen de o zi de la primirea somaţiei.
Dacă debitorul nu dă curs acestei invitaţii, executorul judecătoresc se deplasează la faţa locului, preia bunul respectiv şi îl predă el însuşi creditorului, încheind proces-verbal cu privire la cele săvârşite și la cuantumul cheltuielilor de executare stabilite în sarcina debitorului.
Predarea silită a bunurilor imobile, este acea formă a executării silite directe la care se recurge atunci când o parte este obligată să lase alteia posesiunea unui imobil, având îndatorirea să predea acel imobil sau să iasă din el.
Situaţiile de natură să genereze asemenea obligaţii pot decurge, spre exemplu, ca efect al hotărârilor judecătoreşti prin care se soluţionează o acţiune în revendicare ori o acţiune în evacuare, sau hotărâri prin care s-a dispus restituirea sau predarea unui bun imobil.
Tot prin această procedură se poate obţine executarea unui act autentic de vânzare-cumpărare privitor la un imobil sau a unui act de adjudecare, etc.
Această procedură începe cu trimiterea unei somaţii insoțită de încheierea de încuviințare a executării debitorului și dacă partea obligată să părăsească ori să predea imobilul nu-şi îndeplineşte această obligaţie în termen de 8 zile de la primirea somaţiei, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptăţit.
După expirarea termenului menționat anterior, executorul judecătoresc se va deplasa la locul imobilului, va soma pe debitor să părăsească de îndată imobilul, iar în caz de împotrivire, îl va evacua din imobilul respectiv pe debitor împreună cu toate persoanele care ocupă imobilul în fapt ori fără niciun titlu opozabil creditorului, cu sau fără ajutorul forței publice, după caz, punând pe creditor în drepturile sale.
ATENȚIE !
Conform prevederilor legale în vigoare, nicio evacuare din imobilele cu destinație de locuință nu poate fi făcută de la data de 1 decembrie si până la data de 1 martie a anului următor, decât dacă creditorul face dovada că, în sensul dispozițiilor locative, el și familia nu au la dispoziție o locuință corespunzatoare ori că debitorul și familia sa au o altă locuință corespunzătoare în care s-ar putea muta de îndată.
Dispozițiile de mai sus NU SE APLICĂ în cazul evacuării persoanelor care ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuință și nici celor care au fost evacuați pentru că pun în pericol relațiile de conviețuire sau tulbură în mod grav liniștea publică.
– executarea silită a obligațiilor de a face sau a obligațiilor de a nu face
Dispozițiile prezentei secțiuni sunt aplicabile în cazul executării silite în natură a obligațiilor de a face sau de a nu face în temeiul unui titlu executoriu. Dacă prin titlul executoriu creditorul a fost autorizat ca, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuși ori să facă să fie executată obligația de a face sau, după caz, să înlăture ori să ridice ceea ce debitorul a făcut cu încălcarea obligației de a nu face nu mai este necesară obținerea unui nou titlu executoriu prin care să se stabilească despăgubirile datorate de debitor sau, după caz, contravaloarea lucrărilor necesare restabilirii situației anterioare încălcării obligației de a nu face. În aceste din urmă cazuri, sumele respective se determină pe bază de expertiză sau de alte documente justificative de către executorul judecătoresc.
– executarea hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori (incredinţarea minorului sau stabilirea domiciliului minorului, vizitarea minorului).
Dispozițiile legale în materie sunt aplicabile și în cazul măsurilor privitoare la minori prevăzute într-un titlu executoriu, cum sunt stabilirea locuinței minorului, darea în plasament, înapoierea minorului de către persoana care îl ține fără drept, exercitarea dreptului de a avea legături personale cu minorul, precum și alte măsuri prevăzute de lege.
Notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare este formalitatea care are drept scop aducerea acestora la cunoştinţa destinatarilor prin intermediul executorului judecatoresc.
Actele judiciare sunt cele care se emit pe parcursul soluţionării unui proces (citaţii, cereri de chemare în judecată, hotărâri judecătorești, cereri privind exercitarea căilor de atac şi alte acte procesuale).
Actele extrajudiciare sunt acele acte/documente ce nu sunt emise de o instanţă judecătorească însă care pot fi folosite în cadrul unui eventual proces.
Notificarea actelor extrajudiciare prin intermediul executorului judecătoresc este o practică foarte des întâlnită și, are are rolul de a:
– încunoştinţa cu privire la o anumită stare de fapt sau de drept;
– atenționa cu privire la un anumit fapt sau demers;
– soma o persoană să facă sau să nu facă ceva sub o sancţiune arătată expres, etc;
În funcţie de opţiunea notificantului, comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare se realizează prin urmatoarele metode:
– prin intermediul oficiilor poştale, în ziua înregistrării lor în cadrul biroului nostru, urmând ca dovezile să fie înmânate în termen de maxim 10 (zece) zile, în funcţie de destinaţie;
– prin agent procedural al biroului, urmând ca dovezile să fie înmânate în maxim 3 zile de la înregistrare.
Creanța este acel act prin care se certifică dreptul creditorului de a primi la un anume termen, o sumă de bani sau alte bunuri economice sau valori de la debitor. Creanța constituie un activ pentru creditor și un pasiv pentru debitor.
Recuperarea pe cale amiabilă a unei creanţe reprezintă procedura ce include efectuarea de diferite notificări şi convocări la sediul biroului nostru în vederea plăţii creanţelor sau încheierea unor acorduri de plată sau eşalonare a plăţii acestora.
Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri sub forma sechestrului judiciar, aplicarea sechestrului asigurător sau a popririi asigurătorii asupra veniturilor debitorului. În aceste condiţii, măsurile asigurătorii rămân valabile pe toată perioada dispusă de instanța de judecată şi, odată cu individualizarea creanţei şi ajungerea acesteia la scadenţă, în cazul neplăţii, măsurile asigurătorii se transformă în măsuri executorii.
Constatarea unei stări de fapt reprezintă procedura prin care executorul judecătoresc constată la faţa locului, la cererea creditorului, o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe.
Starea de fapt se consemnează de executorul judecătoresc printr-un proces-verbal ce se comunică în copie şi celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost prezent, şi are puterea doveditoare a înscrisului autentic.
Procedura ofertei reale prezintă deosebită importanță practică, conducând la dezlegarea acelor ipoteze în care debitorul obligației, care este de bună credință, nu poate efectua benevol plata, fie pentru că aceasta este refuzată de creditor din diverse motive (acționează cu rea-credință, ori contestă pur și simplu cuantumul datoriei, etc.).
Oferta de plată trebuie să fie reală, făcută prin intermediul executorului judecătoresc și, dacă creditorul refuză să o primească, trebuie consemnată la executorul judecătoresc, indiferent dacă obiectul obligației îl constituie plata unei sume de bani sau predarea unui bun determinat datorat.
ATENȚIE!
În caz de neprezentare sau de refuz al creditorului, pentru a obține eliberarea de datorie, debitorul are posibilitatea (fiind chiar ținut de aceasta, în măsura în care urmărește stingerea obligației) de a consemna suma datorată ori chiar obiectul determinat la orice instituție bancară, recipisa de consemnare urmând a fi depusă la biroul executorului judecătoresc ce a transmis somația.
Protestul de neplată a unei cambii, bilet la ordin sau CEC, după caz, plătibil la o zi fixă, la un anumit termen de la emitere sau de la vedere trebuie făcut în una din cele două zile lucrătoare care urmează scadenţei.
Dacă scadenţa este la vedere, protestul se întocmeşte în termenul în care se poate face prezentarea la plată şi anume în termen de un an de la data sa.
Protestul de neplată se dresează de către executorul judecătoresc la adresa indicată în cambie, bilet la ordin sau filă CEC. În lipsa unei adrese indicată pe cambie, bilet la ordin sau CEC, acesta se dresează la domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru el, la domiciliul acceptantului prin intervenţiune sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru acesta sau la domiciliul celui indicat la nevoie.
Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se dresează la judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de plată indicat în cambia, biletul la ordin sau CEC, după caz.
În vederea contituirii actelor execuționale biroul nostru vă stă la dispoziție cu informații pertinente și bazate pe o cunoaștere temeinică a prevederilor legale.
